Sangele apa nu se face

Am citit, am plans, ne-am revoltat, am plans iarasi, ne-am rugat, am aprins lumanari si am tot plans… am plans de durere, de neputinta, de revolta, de disperare. S-a scris mult despre ziua fatidica de 30 Octombrie si cu toate acestea nu se va scrie niciodata destul.

Mi-am gasit intotdeauna cuvintele, astazi nu le gasesc. In fata durerii fara margini care s-a abatut asupra unor oameni nevinovati, asupra familiilor lor, asupra noastra, a romanilor de pretutindeni, cuvintele par superficiale, goale, lipsite de continut.
Sunt departe si departe suntem multi, unii am plecat cu multi ani in urma, altii abia ne-am inceput pribegia… Dar suntem departe doar fizic, cu inima am ramas mereu ACASA. Am ras, am plans, ne-am revoltat odata cu Romania.  De 5 zile stam cu ochii lipiti de monitoare/ecrane si plangem, ne rugam, ne revoltam, plangem din nou… Suntem alaturi de voi si acum… sau poate MAI ALES acum. Au incercat sa ne dezbine, au incercat sa ne imparta in „diaspora” si „tara”, dar nu vor reusi niciodata pentru ca sangele apa nu se face.

Sambata, pe 7 Noiembrie la ora 15 ne vom aduna in fata Consulatului General al Romaniei la Toronto. Vrem sa aprindem lumanari, sa ne rugam si sa aratam ca NE PASA.  Nu vom fi singuri, peste tot in lume, romanii arata ca le pasa, ca ii doare, ca sunt uniti – BRAVO Romania, BRAVO Generatia FaceBook!